De dragoste - Nichita Stanescu

Ea sta plictisita si foarte frumoasa

parul ei negru este suparat

mina ei luminoasa

demult m-a uitat, -

demult s-a uitat si pe sine

cum atarna pe ceafa scaunului.

Eu ma inec in lumine

si scrisnesc in crugul anului.

Ii arat dintii din gura,

dar ea stie ca eu nu rad,

dulcea luminii faptura

mie, pe mine ma infatiseaza pe cand

ea sta plictisita si foarte frumoasa

si eu numai pentru ea traiesc

in lumea fioroasa

de sub ceresc.