Piersic Florin

Știți ce-am avut hărăzit cum destin
Sfânt popor, așezat în frumoasă de țară?
Cel ce face etern, anotimp primăvară...
Singur, el masculinul de floare... Florin!

Este visul ascuns d-orice fată, femeie.
Timpul său se consumă-n frumos și talent.
N-are limite-n ani, veșnic nou, e ardent...
Îl avem din noroc... De n-ar fi... e-o scânteie!

E bărbatul veciei, Elvis-dac adulat,
E eroul prin sine-al legendei de neam...
E flăcău Făt-Frumos... Sângele-i d-ardelean;
E cum vinul de soi, roșu fin și perlat!

Pot sta ore întregi să-l ador, să-l ascult
Să-mi recite poeme, de viață să-mi spună.
E frumos și voinic, cum e brad din cadână...
Mă încântă de suflet, de vis, de ocult!

E o parte din noi, minunatul decor;
Amintirea prezentă de-o altfel de țară.
E haiducul semeț dintr-o odinioară...
E-o legendă, un mit... E un om, e-un actor!

Este esticul suflet cu minte de vestic,
Filigramul-tezaur ce conferă valoare.
Ne încântă savoarea-i, glas de dulce licoare...
E sublimul, parfumul din pomul de... Piersic!

 

Filme Noi